Bugetul 2026, test major pentru Guvern și majoritatea parlamentară

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 este blocat într-o rundă esențială de negocieri politice, pe măsură ce Executivul caută să finalizeze legea înainte de termenul limită și să o trimită spre adoptare în Parlament. Discuțiile din ultimele zile, purtate la nivel înalt între Ministerul Finanțelor, Președinție și liderii coaliției de guvernare, reflectă divergențe profunde privind prioritățile fiscale și sociale ale anului viitor. 

Cotroceni – întâlnire decisivă pe buget

Marți, președintele României, Nicușor Dan, i-a convocat la Palatul Cotroceni pe premierul Ilie Bolojan și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, pentru analiza proiectului de buget și pentru a cere ajustări conforme cu un referendum local pe care l-a organizat în 2024 în calitate de primar general al Capitalei. 

Conform acestuia, legea bugetului trebuie să reflecte rezultatele referendumului, care cere, între altele, o schimbare a modului în care sunt repartizate impozitele pe venit și taxele locale între Primăria București și primăriile de sectoare, dar și alte competențe administrative. Dan a avertizat că nu va promulga legea în forma actuală dacă referendumului nu i se răspunde în mod concret în buget. 

Legea bugetului de stat nu poate produce efecte fără promulgarea de către șeful statului, iar președintele are prerogative constituționale să retrimită legea în Parlament sau să o atace la Curtea Constituțională dacă o consideră neconformă. 

Coaliția de guvernare, divizată pe alocări

Negocierile din coaliția de guvernare, în care PNL, PSD și alte formațiuni politice de susținere participă, sunt la fel de tensionate. Potrivit surselor politice, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a condiționat sprijinul parlamentar pentru proiectul de buget de includerea unui „pachet de solidaritate” destinat persoanelor vulnerabile, fără a fi clar identificată sursa de finanțare pentru acesta în forma actuală a proiectului. 

Social-democrații cer ca autoritățile locale să nu aibă nicio reducere a finanțării în 2026 față de 2025 și vor măsuri sociale solide pentru pensionari, familii cu venituri mici și alte categorii vulnerabile. Liberalii și ministrul Nazare ar accepta doar o parte din aceste propuneri, argumentând că impactul asupra deficitului bugetar ar fi prea mare fără compensări financiare clare. 

Perspective oficiale și obiective fiscale

Din partea Ministerului Finanțelor, proiectul bugetului este prezentat ca unul „realist și responsabil”, orientat spre creșterea investițiilor și absorbția fondurilor europene. Nazare a subliniat că se urmărește reducerea deficitului bugetar spre aproximativ 6 – 6,2% din PIB și o creștere semnificativă a cheltuielilor de capital față de 2025, în contextul în care România încearcă să își stabilizeze finanțele după excesele din anii anteriori. 

Ministrul a argumentat că bugetul „nu este despre promisiuni populiste, ci despre stabilitate, investiții și disciplină fiscală”, iar trecerea la un model economic mai orientat spre investiții și fonduri europene este o prioritate strategică. 

Termene și riscuri politice

Proiectul bugetului trebuie finalizat și adoptat de Guvern până la sfârșitul acestei săptămâni, iar ulterior trimis spre dezbatere și vot în Parlament. Dacă Parlamentul nu îl aprobă sau dacă președintele refuză promulgarea, calendarul bugetar al statului ar putea fi perturbat, generând riscuri la nivel administrativ și pentru plăți esențiale. 

De asemenea, tensiunile interne ale coaliției ar putea influența stabilitatea Executivului, întrucât PSD amenință cu blocarea bugetului în Parlament dacă condițiile sociale cerute nu sunt incluse, în timp ce PNL încearcă să mențină o traiectorie fiscală prudentă.